Willkommen am Ende der Welt! 🙂 Ushuaia, die südlichste Stadt der Welt! Da gäbe es noch das chilenische Puerto Williams, welches noch südlicher liegt, allerdings noch keine Stadt ist. Aber wen kümmert’s? Lediglich geographische Details, welche einem unwichtig sind, wenn man sowieso noch weiter südlich gelangen wird – ja, jetzt müssen wir angeben: wir gehen auf die Antarktis! 🙂
Und zwar bald, in einigen Tagen. Daher mussten wir hier in Ushuaia noch einige „Kleinigkeiten“ kaufen: eine – sogar namentlich personalisierte – Daunenjacke hatte ich aus Nepal dabei, meine Snowboardhosen gab ich jedoch Meta im Dezember mit. Grund: ich wollte – brauchte – sollte eigentlich neue kaufen. 🙂 Rafi hingegen brauchte beides: Jacke und Snowboardhosen waren Mangelware in seiner Reisegarderobe. Also hiess es hier: einkaufen… und zwar mehr, als wir ursprünglich geplant hatten, da – unglaublich, aber wahr! – meine in El Calafate vor lediglich 4 Tagen gekaufte Traum-Sonnenbrille verloren ging und somit eine neue hermusste. 🙁
Nachdem wir das Einkaufen mit einem sich ziemlich in Grenzen haltenden Budget erledigen konnten, entspannten wir. Wir besuchten die Stadt, genossen einige schöne Momente mit unserem Gastgeber, assen uns voll beim gestrigen Abschieds-Asado und… bereiteten uns auf das grosse, einmalige Abenteuer vor: Antarktis.
Es fehlen noch einige Stunden bis wir das Schiff betreten, 11 Tage lang werden wir zwar keine Internetverbindung und Null Empfang haben, aber vermutlich einige der einmaligsten Augenblicke unseres Lebens erleben. Es sind diese die Momente, an denen einem bewusst wird, dass man – trotz drohender Pleite nach der Weltreise – eigentlich äusserst reich und privilegiert ist, das Alles erleben zu dürfen.
Wir verabschieden uns mit folgendem Bild und lassen eurer Phantasie freien Lauf: stellt euch euren „Weissen Kontinent“ vor, wir unsererseits versprechen in ca. 2 Wochen die Bilder von unserem nachzuliefern. 🙂
Bun venit la capat de lume! 🙂 Ushuaia, orasul cel mai austral din lume! Ar mai fi Puerto Williams o asezare pe teritoriul Chile-ului care se afla intr-adevar mai la sud decat Ushuaia, insa nu este un oras. Dar haideti sa fim seriosi, pe cine intereseaza aceste chestii? Sunt doar niste detalii geografice pe care nici nu le bagi in seama cand ai certitudinea ca oricum vei atinge un punct si mai sudic de pe harta – da, acum trebuie sa ne dam mari si noi: mergem in Antarctica! 🙂
Curand, chiar foarte curand. De aceea a trebuit sa mai cumparam anumite „nimicuri” in Ushuaia. Eu am o geaca – chiar personalizata cu numele meu si data escaladarii varfului Manaslu pe ea – din Nepal, insa pantalonii de snowboard ii luase Meta din Australia acasa. Motivul: vrusesem – trebuia – ar cam fi fost timpul sa imi cumpar altii. 🙂 Rafi insa nu avea nici geaca, nici pantaloni de snowboard la el, acestea lipsind cu desavarsire din garderoba sa de calatorie. In consecinta a trebuit sa mergem la cumparaturi aici – ba chiar mai mult decat ne-am fi dorit initial avand in vedere ca – sa vezi si sa nu crezi! – ochelarii mei de soare de vis pe care ii cumparaseram cu doar 4 zile inainte in El Calafate se pierdusera – din nou! 🙁
Dupa ce am reusit sa rezolvam toate cumparaturile cu un buget oarecum mic ne-am relaxat. Am vizitat orasul, ne-am bucurat de niste momente frumoase impreuna cu gazda noastra, am savurat asado-ul (gratarul) de ramas bun de ieri seara si… ne-am pregatit de aventura unica pe care urmeaza sa o traim: Antarctica.
In doar cateva ore vom pasi pe vasul care ne va purta intr-acolo, timp de 11 zile nu vom avea nici internet, nici semnal, insa probabil vom trai unele dintre momentele cele mai inedite si unice (folosesc in mod intentionat superlativul in acest caz, fie el si incorect gramatical) ale vietii noastre. Acestea sunt momentele in care – desi constient de faptul ca dupa aceasta calatorie in jurul lumii ne asteapta falimentul – iti dai de fapt seama ca esti putred de bogat si de fapt un norocos ca ai privilegiul de a trai toate acestea.
Ne luam ramas bun cu urmatoarea fotografie si va invitam sav a dati frau liber fanteziei: imaginati-va un „continent alb” al vostru, noi la randul nostru promitem in aproximativ 2 saptamani sa vi-l ilustram pe cel pe care il vom fi trait noi cu poze si impresii. 🙂
































DA …la capatul Pamintului, dar la inceputul “celei mai ALBE experiente de viata “care cred ca va vor trezi “cele mai nesteptate, colorate si necunoscute trairi “pe care le veti putea numi si defini abea cind veti reveni “cu picioarele pe pamint”! Nu a ramas decit putin timp pina ma veti ajuta cu pozele din Antarctica sa-mi imaginez cum simt “continentul alb” dar m-am gindit adeseori cite confruntari noi si deloc comode ati avut in aceasta “temerara calatorie”, poate la fel de “unice”ca si peisajul in care le-ati experimentat. Dar tot ceea ce este “UNIC” nu se ofera usor , se plateste cu efort, renuntare si vointa .ASTEPT CU OPTIMISM revederea pe Blog dar si povestea realista a confruntarilor la care ati fost supusi alaturi de unicitatea impresiilor de diverse facturi cu care v-ati imbogatit VIATA !
Sigur ca veti sarbatori cu cuplul argentinian din Ushuaia intr-un festin pe masura evenimentului la care si ei sunt partasi (ca pastratori ai bagajelor voastre) si veti depana cu ei primele impresii “Antarctice” la dogoarea cuptorului ce rumeneste “assado”.
Mi-au placut simpaticele imagini din vizita voastra pin Ushuaia: animatia tangoului argentinean pe platoul din fata bisericii, decoratiile barului si mai ales mica colectie de obiecte pe care Rafi le-a manevrat selectiv…dar TOP CREATIVE goes to :TOILLET decoration!!! pntru ca dincolo de umorul obiectelor de lenjerie intima e o idee de un pragmatism pe care europenii l-au omis cu desavirsire :”clientii care ajung pe ultimii centimetri…risca sa folosesca doar pe jumatate toaleta, pentru ca cealalta jumatate e deja absorbita de chiloteii ei sau ai Lui “…dar problema se rezolva pe loc :decoratiunile isi schimba destinatia in obiecte vestimentare personale ……singura mea intrebare este :aveau marimi suficiente in recuzita lor decorativa ?????? Oricum argentinieni au umor si creativitate in domenii “intime”!